Pe teritoriul actual al satului Co\u015ferni\u0163a, raionul Flore\u015fti, urmele arheologice descoperite atest\u0103 prezen\u0163a omului din cele mai vechi timpuri. Primele a\u015fez\u0103ri umane au ap\u0103rut aici acum mai bine de 8.000 de ani, \u00een epoca mezolitic\u0103 (mileniile XII-VI \u00ee.Hr.). Obiectele descoperite, realizate din lut \u015fi cremene, demonstreaz\u0103 c\u0103 locuitorii acestor timpuri practicau v\u00e2n\u0103toarea, pescuitul \u0219i culegerea. Ulterior, cu circa 5.000 de ani \u00een urm\u0103, \u00een aceast\u0103 zon\u0103 a fost \u00eentemeiat\u0103 prima comunitate agricol\u0103, ai c\u0103rei locuitori se ocupau cu cultivarea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi cre\u015fterea animalelor.<\/p>\n
\u00cen jurul anului 1300 \u00ee.Hr., \u00een zon\u0103 s-au format alte trei sate, \u00eens\u0103 toate au fost distruse de invaziile triburilor nomade. O alt\u0103 a\u015fezare a fost fondat\u0103 dup\u0103 cucerirea Daciei de c\u0103tre Imperiul Roman, dar aceasta a fost nimicit\u0103 de invazia hunilor din anul 376 e.n. Ulterior, regiunea a suferit numeroase incursiuni ale triburilor migratoare, venite din stepele Asiei. Pe teritoriul satului se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi zece movile funerare, considerate morminte ale r\u0103zboinicilor nomazi r\u0103pu\u015fi de b\u0103\u015ftina\u015fi.<\/p>\n
Satul Co\u015ferni\u0163a este atestat documentar \u00een secolul al XVI-lea. Potrivit m\u0103rturiilor lui Radu Rosetti \u00een lucrarea sa \u201eP\u0103m\u00e2ntul, s\u0103tenii \u015fi st\u0103p\u00e2nii \u00een Moldova\u201d (1907), mo\u015fia Co\u015ferni\u0163a apar\u0163inea celebrului cronicar Miron Costin, care st\u0103p\u00e2nea \u00een acea vreme 15 sate. Dic\u0163ionarul statistic al Basarabiei, editat la Chi\u015fin\u0103u \u00een 1923, indic\u0103 anul 1542 drept anul \u00eentemeierii oficiale a satului Co\u015ferni\u0163a.<\/p>\n
\u00cen anul 1774, pe mo\u015fia Co\u015ferni\u0163a existau 64 de gospod\u0103rii, dintre care 23 apar\u0163ineau unor familii refugiate din alte regiuni: 12 din \u0163inutul Hotin, 2 din t\u00e2rgul Suceava \u015fi 9 din Polonia. \u00cen anul 1783, mo\u015fia a fost transmis\u0103 lui Enache Kant, vel vistier \u015fi tezaurier al Moldovei.<\/p>\n
Prima biseric\u0103 din lemn a fost construit\u0103 \u00een 1786. Preotul Feodor Belozerschi, care a slujit ini\u021bial aici, a p\u0103r\u0103sit localitatea \u00een 1742. Biserica actual\u0103, \u201eTrei Ierarhi\u201d, a fost ridicat\u0103 din piatr\u0103 \u00een anul 1812, din ini\u021biativa boierului Vasile Sulgher. La scurt timp dup\u0103 sfin\u0163ire, aici slujeau trei preo\u0163i, un diacon \u015fi un ponomar.<\/p>\n
\u00cen anul 1858, Co\u015ferni\u0163a avea o popula\u0163ie de 780 de locuitori (399 b\u0103rba\u0163i \u015fi 381 femei), fiind parte a volostei V\u0103sc\u0103u\u0163i. \u00cen 1862 s-a deschis prima \u015fcoal\u0103 parohial\u0103, iar \u00een 1889, prin contribu\u0163ia s\u0103tenilor, a fost inaugurat\u0103 \u015fcoala de alfabetizare, av\u00e2ndu-l ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor pe Simion Luchianov. La acea vreme, satul avea 202 familii, 440 b\u0103rba\u0163i \u015fi 452 femei.<\/p>\n
\u00cen 1897, \u00een cadrul recens\u0103m\u00e2ntului din Imperiul Rus, s-a \u00eenregistrat o popula\u0163ie de 1.139 locuitori (589 b\u0103rba\u0163i \u015fi 550 femei), majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare fiind de religie ortodox\u0103 (1.128 persoane).<\/p>\n
Dic\u0163ionarul geografic al Basarabiei (Zamfir Arbore, 1904) men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 satul Co\u015ferni\u0163a avea 198 case, 110 r\u0103ze\u015fi, o biseric\u0103, o \u015fcoal\u0103 elementar\u0103 rus\u0103 \u015fi 334 vite mari.<\/p>\n
\u00cen 1910, dup\u0103 o perioad\u0103 f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103, zemstva jude\u0163ului Soroca a trimis \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u00een sat. Gazeta \u201eBessarabscaia Jizni\u201d relata construc\u0163ia unei \u015fcoli noi din piatr\u0103, cu dou\u0103 s\u0103li de clas\u0103, \u00een valoare de 7.791 ruble. \u00cen anul \u015fcolar 1912\u20131913, 65 de copii frecventau \u015fcoala. Tot atunci, satul avea 1.268 de locuitori \u015fi 240 de case. \u00cen localitate func\u0163ionau o moar\u0103 cu aburi \u015fi o fabric\u0103 de alcool.<\/p>\n
\u00cen 1923, statistica descria satul ca o localitate cu 500 de cl\u0103diri \u015fi 3.926 de locuitori (1.888 b\u0103rba\u0163i \u015fi 2.038 femei). Aici existau o fabric\u0103 de spirt, mai multe mori, o \u015fcoal\u0103 mixt\u0103, biseric\u0103 ortodox\u0103, post de jandarmi, po\u015ft\u0103 \u015fi prim\u0103rie. Cei mai \u00eenst\u0103ri\u0163i oameni din sat, \u00een 1933, erau membrii familiilor Goldenfeld \u015fi Rabinovici, care de\u0163ineau fiecare peste 100 hectare de p\u0103m\u00e2nt \u015fi planta\u0163ii viticole.<\/p>\n
Satul a suferit pierderi grele \u00een timpul r\u0103zboiului, foametei \u015fi deport\u0103rilor. La 1 august 1949, popula\u0163ia se redusese la 2.211 locuitori \u2013 cu 1.715 mai pu\u0163in fa\u0163\u0103 de 1923. Dintre cei 129 de b\u0103rba\u0163i mobiliza\u0163i \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial, 74 \u015fi-au g\u0103sit sf\u00e2r\u015fitul pe front.<\/p>\n
\u00cen anul 1953 a fost organizat colhozul \u201eJdanov\u201d, reorganizat \u00een 1989 \u00een colhozul \u201eMoldova\u201d. \u00cen 1971, popula\u0163ia satului era de 2.757 locuitori. Colhozul era dotat cu tehnic\u0103 modern\u0103 \u015fi personal calificat. Sub conducerea pre\u015fedintelui Vasile A. Postoronc\u0103, gospod\u0103ria a construit obiective social-culturale importante: c\u0103min cultural, cas\u0103 de ceremonii, magazine, \u015fcoal\u0103 nou\u0103 \u015fi locuin\u0163e pentru speciali\u015fti.<\/p>\n
Conform recens\u0103m\u00e2ntului din 2004, popula\u0163ia satului Co\u015ferni\u0163a era de 1.859 locuitori (892 b\u0103rba\u0163i \u015fi 967 femei). Din punct de vedere etnic, 99,03% erau moldoveni\/rom\u00e2ni, urma\u0163i de ucraineni, ru\u015fi, bulgari, polonezi \u015fi alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i \u00een propor\u0163ii foarte mici.<\/p>\n
\u00cen ultimele decenii, satul a \u00eenregistrat o u\u0219oar\u0103 sc\u0103dere a popula\u021biei. \u00cen anul 2022, Co\u0219erni\u021ba avea 1.220 de locuitori (594 b\u0103rba\u021bi \u0219i 626 femei). \u00cen 2023, popula\u021bia a fost de 1.142 persoane (546 b\u0103rba\u021bi \u0219i 596 femei), iar \u00een anul 2024, conform celor mai recente date ale recens\u0103m\u00e2ntului, satul num\u0103ra 1.102 locuitori (519 b\u0103rba\u021bi \u0219i 583 femei).<\/p>\n
Aceast\u0103 istorie bogat\u0103, p\u0103strat\u0103 cu grij\u0103 \u00een memoria locuitorilor \u0219i \u00een documente, vorbe\u0219te despre r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci, rezisten\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba vicisitudinilor istoriei \u0219i continuitatea unui sat care \u00ee\u015fi onoreaz\u0103 trecutul \u015fi prive\u015fte cu \u00eencredere spre viitor.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe teritoriul actual al satului Co\u015ferni\u0163a, raionul Flore\u015fti, urmele arheologice descoperite atest\u0103 prezen\u0163a omului din cele mai vechi timpuri. Primele a\u015fez\u0103ri umaneCite\u0219te mai mult<\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["entry","author-adminco","post-99","page","type-page","status-publish"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/primariacosernita.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/99","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/primariacosernita.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/primariacosernita.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/primariacosernita.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/primariacosernita.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=99"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/primariacosernita.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/99\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":101,"href":"https:\/\/primariacosernita.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/99\/revisions\/101"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/primariacosernita.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=99"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}